Uuui, ce dor imi era. Nu puteam sa ma apropii de nici un calculator(ori din lipsa de timp, ori era "ocupat"), iar pixul si hartia par sa fi devenit obiecte rare si inaccesibile.
Scuze am, din pacate, se pare ca vremurile cand lenea si lipsa de chef erau singurile argumente care stateau in picioare are long gone. DO I miss those days: yes, o fi bine, o fi rau: e rau. Dupa un mic accident intamplat in mica mea familie cu care imi impart traiul zilnic, cu consecinte ceva mai mari ma simt ca si cum mi-amanat partial viata cu cateva luni. Dar la toata urma asta e de bine. Lucruri pe care nu le-as fi facut de buna voie, na c-am fost obligata sa le fac, nu mai zic de faptul ca mai si constientizez care ar trebui sa fie prioritatile.
Deviez, as fi vrut sa vorbesc despre femei si rolul lor in societatea de astazi. Imi dau seama ca intotdeauna au fost niste asistente foarte bune, chiar de neinlocuit cand se intampla ceva cu vreun apropiat(sot, copil, parinte ...). Eei, nu cred ca s-a schimbat situatia, doar ca acum asta presupune si sa te descurci cu tot ce apare. Daca inainte te asteptai sa mai vina varul Ionel din deal cu caruta intre doua ture de coasa si sa te transporte la dispensar, sau vecina Nuta iti aducea vaca de la islaz cand o aducea si pe a ei. Acum oamenii sunt ceva mai putini flexibili, oricat ar fi, la 2 dupa masa e greu sa dai de vreunul, sa fie liber, iar daca mai face si 2 ore pana la tine din capatul celalat de urbe, deja nu mai ai nevoie. Unde bat? Pai unde as putea: domn'le misogin, s-ar putea sa ai nevoie ca femeia sa stea la volan si sa-l si invarta acolo. Na c-am zis-o, eram eu asa nervoasa in trafic, si tot felul de cretini, tampiti, idioti imi taiau calea si franau in fata mea si ma claxonau din spate sa ma urc pe amaratul de pieton care travesrsa strada neregulamentar, si eu ma grabeam la spital si vad doi cretini, tampiti, idioti care se hlizeau cum se chinuia una sa parcheze intre un maldar de masini pe Stefan cel Mare.Si mi-am dat seama ca sunt chiar asa (cretini, tampiti, idioti), ca uite ca e nevoie pe bune sa stea in trafic, sa exerseze, sa se obisnuiasca, ca Doamne fereste sa mergi cu un taximetrist apucat cand ai piciorul in ghips si te doare de te rupe (numai zicem de pret si de "minunata" companie de care ai parte). Bunaoara n-are a face cu talentul(sau valoarea - nici a ei, nici a parintilor:) ), nici cu faptul ca nu stim unde ne e locul (cred ca intuim mai bine ca barbatii), are a face cu a fi practic, cu a merge singur(a)la Baneasa, ca ei(adicatelea voi, barbatii) sa aiba (mai mult) timp sa linga o bere, doua, noua acasa si sa va jucati Star TRek(nu cred ca se cheama asa, but you got the idea) si sa faceti schimb de filme si de abtipilduri cu cei care impartasesc aceleasi hobby-iuri.
Dar de cratita nu scapam si tocami in situatia data am ajuns sa imi cumpar secretele bucatariei. Zice Medelin Voicu (mare om, mare caracter) ca "o femeie nu trebuie sa stea la cratita, dar trebuie sa stie ce sa faca cu ea". Uite ca a nimerit-o bine. In paranteza asa, mie imi place omul asta, nu doar pentru ca e de parere ca in Romania e o mare mizerie, desi ii respect mult pe cei care vad asta, atata timp cat nu contribuie personal la panarama asta. Un coleg care iesise din tara pe vremea cand eu nici nu visam ca o sa fac asta vreodata, povestea ce curat si ingrijit e pe-acolo pe unde fusese si arunca pachetul de tigari fix pe unde se intampla sa-l goleasca. Inca 20 de milioane ca tine si ne-am dus dracu'. Ne-am dus si cu mai putini.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)