duminică, 15 septembrie 2013

Ganduri de pe la proteste adunate



De duminica trecuta am promis ca revin cu informatii si n-am facut-o, dar uite ca tarziu, tot revin.

Duminica trecuta am plecat catre protest. Mai intai am mers catre centrul vechi unde trebuia sa aiba loc un flash-mob. Cei care trebuiau sa participe s-au intitmidat , au fost putini si au renuntat. Pentru mine a fost bine ca acest mini-eveniment ma mobilizase sa fac niste flyere pe care le-am impartit. In mare parte oamenii le-au luat, doua cupluri au fost nesuferite, adica s-au rastit la mine, ok , fair enough si un cuplu, mai exact ea m-a injurat urat, asa urat ca si la o saptaman dupa mai tin mine :(.

De cate ori am avut ocazia am intrat cu oamenii in vorba, am mers in parc si, slava Domnului, fara injuraturi, refrenul, era: "Nu o sa rezolvati nimic". Partea in care n-avem job, nu ne pasa de scoala (ce bine de mine ca arata tanara si pare ca tre sa incep scoala maine/azi), basca sigur sunt platita sau am eu vreun interes. Pai cum n-am vreun interes? Ca doar nu ies de nebuna, si explica oamenilor ca interesul tau este sa ai si pe termen mediu si lung o tara in care se poate trai plus restul de argumentatii. La piece de la resistance pentru mine a fost ca astazi(ieri deja) niste barbatii as zice pe la 50 de ani, in Cismigiu mi-au zis ca ce?! si in Algeria,si in America de Sud se face exploatare cu cianuri. Si vrem sa fim ca Algeria? Asta e tinta noastra? Nu a fost un dialog lung.

Povesteam la un moment dat de doi tineri sirieni, jumatate romani, a trebuit sa vorbim in engleza si au facut studiile superioare acolo, deci mai mult sirieni as zice, unul din Damasc, celalalt din Tadmur daca imi amintesc corect. Ne-au intrebat pe mine si pe Gabi ce se intampla, pentru ce protesteaza oamenii. Le-am povestit pana mi-am pierdut suflul si ne-au povestit si ei. Cum si la ei au inceput protestele pasnic, au tinut 6 luni dupa care au degenerat. Cel care nu era din capitala Siriei ne-a povestit cum pur si simplu autoritatile au ingropat un container nuclear, acolo, sub oras. Protestele s-au inchegat la Universitate, oamenii cu creier si mai putin incovoiati de grija zilei de maine si-au dat seama de pericol. A insistat ca oamenii acolo sunt incurajati sa nu gandeasca, sunt coplesiti de grija zilei de maine. Spunea ca lumea era obisnuita cu multe, adica fura frate caaaat vrei, dar lasa-ne macar sa traim, sa putem sa muncim ca sa ai ce fura. Facea analogie cu ce ii povesteam eu, cu cianura. N-am intrebat daca au plecat de tot, nu vroiam sa simta ca insinuez ca au fugit. Ei ziceau ca la noi tot e bine, ca macar putem sa protestam fara sa se traga in noi. Dar zic eu la ce folos daca nu iese fiecare suflet in strada. Ma mai gandeam ca ei vin la noi si noi fugim la nemti sau in alte parti. Ce-o sa facem? O sa ne ingramadim in alte locuri?

Zilele astea au fost remarcabile ca am descoperit totusi ca imi duc traiul printre oameni de calitate. N-a iesit in strada nici un om ca l-am scos eu sau ca i-am zis, i-am povestit, NICI UNUL. Ba din contra cred ca am si pierdut cativa: "Ah, iese nebuna in strada", poate am fost si usor agresiva. Dar au iesit foarte multi dupa ce au citit, dupa ce au procesat informatia, dupa ce au cautat in mai multe locuri. Da! Astia sunt oamenii cu care ma vad zi de zi, stiam ca sunt mai instruiti ca mine, ca in majoritatea domeniilor ma depasesc, iar faptul ca stiu sa si exprime asta inclusiv prin proteste pasnice ma face sa ma simt norocoasa! Ca sa nu mai zic cat de norocosi sunt ai lor copii.

Stiu ca toata situatia asta nu are nicio sansa sa se termine maine sau peste 6 luni sau poate macar peste un an. Sunt atatea lucruri putrede. Momentan sunt socata de stirea ca in Neamt se porneste proiectul de exploatare a tone de Uraniu, n-am adunat informatii inca dar ma strange in spate. Cianura si sterilul de la exploatarile din Baia Mare, Rosia Montana, Brad, Deva, Muncel, fracturare si posibile incidente in Dobrogea si Bralad, exploatare de Uraniu in Neamt, paduri deja defrisate, plus toate cele deja existente. Orasele mari sunt poluate suficient, pe alocuri miroase a canal, vidanja sau combustibil. Avem voie sa stam in casa si sa credem ca imobilul pentru care platim rate e o investie buna si ca asiguram un prezent si viitor rezonabil pentru copii. Avem acest drept dar avem si ceva responsabilitate sa ne asiguram ca exista sanse macar sa fie asa.

Intrebarea de ce nu am protestat pana acum am incercat sa o mai satisfac: Personal pana acum am stat in letargie pentru ca eram dezinteresata, egocentrista, cu atitudine de oricumnurezolvatinimic. Pe scurt din aceleasi motive pentru care nu o fac nici cei care inca mai petrec serile pe canapea zicand "Iara protesteaza astia" in loc de "Uniti Salvam Rosia Montana", uniti salvam Romania!


As mai vrea sa rog bunicii si parintii care au deja copii capabili sa ia decizii pentru sine sa ii sustina, sa aiba incredere in ei. Au avut zeci de ani de zile ocazia sa faca lumea asta mai buna. Sa ne-o lase noua zic. Sa nu ia decizii pentru cand nu vor mai fi. Noi stim ca ne-au facut dintr-un gest egoist, sa aiba pe cineva care sa le aduca apa si sa se mandreasca printre rude, prieteni, vecini cu acel cineva pe care l-au facut si l-au crescut. Poate nu a fost un gest egoist si si-au sacrificat intreaga viata, atunci cu atat mai mult sa nu strice totul acum. Promitem sa ii lasam sa se uite cat or trai la TV si emisiunile lor favorite, sa fie dezinformati cat vor ei, dar sa aiba incredere in noi vs mass-media.

miercuri, 4 septembrie 2013

Rosia Montana, maidanezii si civismul


Ca sa fim in context, detaliile despre situatia Rosia Montana in cuvintele mele le vedeti in postul anterior .

Sunt doua lucruri pe care vreau sa le evidentiez in postul asta:
  • 1. Care e legatura intre Rosia Montana si incidentul cu cainele criminal
  • 2. De ce nu s-a protestat pana acum legat de Rosia Montana
As privi doar partea sociala si mi se rupe de politic (sa imi mai explice cineva o data cum de sunt oamenii astia platiti din banii mei?)

1. Cainele si Rosia Montana:

* fenomenul acesta cu cainele vagabond care a atacat si omorat copilul ar trebui sa fie unul alarmant pentru ce face ignoranta noastra. Acum oamenii semneaza petitii, propun mitinguri, sare si presedintele sa repuna legea euthanasierii in vigoare (cum i s-a nimerit lui iar cartea cu cainii, pana data viitoare uitam si poate ne mai cumpara cineva cu acelasi lucru, am zis ca ma abtin). Suficient de devreme pentru noi dar prea tarziu pentru o familie

* Sunt de acord cu petitiile si ca musai trebuie facut ceva, trebuia noi sa fi facut mai devreme. Acum pentru cei mai multi dintre noi inca exsita multe sanse si sperante, pentru o acea familie nu mai exista, dar ce bine pentru fiecare dintre noi ca nu suntem noi aia.
Si cum are asta legatura cu Rosia Montana? * Cand o sa aflam ca poluarea in zona, apa a ucis si imbolnavit sute de copii atunci ce mai facem? Va fi ireversibil si nici nu ne vom mai putea ascunde in statistici. Ce vreau sa zic cu asta:
* Matematic vorbind care erau sansele ca acuma sa fie fix copilul nostru: una din cati copii sunt in tara (numar la nivel national pentru ca din pacate cainii fara stapan sunt omniprezenti). Asadar probabilitate foarte mica, mica de tot, de nedorit, dar mica
* In schimb cand va fi poluare necontrolata: ploi, panza freatica atinsa de subsante mortale(daca s-a plans Ungaria ca ii afectam, mira-m-as sa nu ne afectam pe noi insine), lacuri permanente de cianuri atunci creste pana la cer probabilitatea sa fie cineva din familia noastra. Nu va calculez cat creste, daca facem o rotunjire, nu prea generoasa , 100%


Ce incerc sa spun e ca aceiasi oameni trebuie sa luptam si pentru prezent si pentru viitor, si pentru un mediu salubru fara animale salbatice in orase si pentru Rosia Montana si pentru stoparea proiectelor legate de gazele de sist. Asa s-a nimerit totul pe noi, pentru ca asa ne-au lasat ai nostri, la randul nostru am fost ignoranti. O sa platim sper ca in bani si nu cu viata, nu cu sanatatea, nu cu traiul intr-un mediu diform.


2. De ce nu s-a protestat pana acum legat de Rosia Montana?

Cum in mod previzibil cei care comenteaza de pe margine stiu mai bine de ce am iesit eu in strada si de ce mai tarziu versus mai devreme am dat de urmatoarea afirmatie "Ca e clar ca nu le pasa de Rosia Montana ci de legea aberanta data de guvern, altfel de ce n-au iesit in strada inainte acesti protestatari? Ca se stia deja de Rosia Montana". Dracu sa-l ia, nu mai stiu exact cum a spus, cert e ca incerca sa spuna ca numai legea si guvernul e de vina dar in rest e cam ok, adica cei care au facut aprobarile initiale si sustin proiectul n-avem nimic cu ei. Uite vezi cum iar intru prea adanc in politic ... Asa, intrebarea e legitima.
Oamenii s-au opus proiectului si au fost cat se poate de ignorati, ascunsi, innabusiti:
cautati parerea doamnei Renate Weber de exemplu,
uitati-va la documentarul despre Rosia Montana din 2012,
cautati evenimentul FanFest sa vedeti de cand se intampla
au fost oameni cu bicicleta prin Europa, au dormit la cort si au vorbit despre Rosia Montana

Da, se stia ca nu e bine, unii au luat initiativa puternic, din pacate nu suficient de sprijiniti si nu suficient de puternica. Protestatarii existau, mai putini si in alta forma, dar existau

Si totusi de ce nu s-a iesit din prima in strada, de ce nu au protestat in toate modurile din prima? Nu pot raspunde pentru ceilalti desi sunt convinsa ca marea parte se afla in situatia mea: din ignoranta si comoditate, aveam informatii putine, era o parere asa, ca nu se intampla, nu acuma, nu mie, eram cam ca oamenii aia care trec pe langa noi si zic: Iara protesteaza astia si POC anunt: din 2016 s-au aprobat lucrarile la Rosia Montana . Pai stai frate cum? sunt oameni care nu vor sa vanda acolo, nu ne-ati convins cu problemele de mediu, i-ati ignorat pe cei care au tras semnale de alarma si s-au impotrivit cu toata puterea, inca un pic si POC proiectul de lege in care scrie negru pe alb ca sa se extinda ei cat vor, sa exproprieze in numele statului. Un dus rece asta a fost, stiam ca e rau clar, dar nu credeam ca se intampla acuma, mai incolo, ca omul caruia nu i-a ajuns flacara la deget. Deci ce zicea nenea e declansatorul pentru mine dar pana la a nu-mi pasa de Rosia Montana e departe. Dar pe buna dreptate legea si aprobarea pentru inceputul lucrarilor au fost declansatoare, abia astea din pacate.

marți, 3 septembrie 2013

Sa ma asigur ca stim cu totii


A venit timpul sa mai suflu praful de pe blog si sa-i zic cum stiu eu mai bine.
Ce voi enumera mai jos e scris cred ca e intr-o mie de locuri, dar poate nu toate lumea citeste ce citesc eu, nu toata lumea are timp, asa ca facem un rezumat, sa ne reamintim sau sa aflam, sa nu ne pierdem cu altele. Se intampla urmatorul lucru ca nu toata lumea stie ce se intampla si de ce se agita "hipsterii" la Universitate, P-ta Victoriei, Cluj, Iasi, Amsterdam, Berlin, Venetia, Rosia Montana plus multe alte locuri.

  • 1. Se incerca de mai multa vreme exploatarea unei zone muntoase din Alba: Rosia Montana. Exploatare ce inseamna
    • dinamitarea si transformarea in crater a patru munti,
    • folosirea ceanurii
    • crearea de lacuri de decantare cu cianura
    • distrugerea in totalitate a zonei
    • a galeriilor romane existente si a intreg ecosistemului se vor polua apele din panzele freatice, de a afecta nu doar mediul local ci cu efecte intr-o regiune mult mai extinsa (si as ruga aici sa nu adauge nimeni ca exista riscul si poate nu se intampla, ca nu se baga nimeni in cusca leului doar pentru ca e doar un risc dar poate nu ma mananca)
  • 2. Desi dupa argumentele de sanatate, poluare, mediu, distrugerea tarii la propriu nu ar trebui sa mai existe discutii, adica un NU categoric este singurul acceptabil se adauga:
    • reclama falsa ca oamenii de acolo ar avea nevoie de locuri de munca,
    • s-au investit foarte multi bani in saracirea zonei, cu toti banii aia se creau locuri de munca, dar nu s-a vrut
    • s-a mintit ca vor fi 3000 de locuri, apoi 2000, apoi 800 cica de fapt ar fi vreo 600 - prea putine ca sa justifice un dezastru natural, economic, social, politic
    • s-a dat si acceptat mita in nestire , da stim, a mai fost si inainte, doar pentru ca s-a intamplat nu trebuie acceptat, mai ales ca miza negativa e asa mare
  • 3. guvernul actual si pantzaflia(un cuvant fara noima asa cum i se cuvine) a promis ca nu vor accepta Proiectul si acum au venit cu o lege aberanta de iti fug neuronii, asa ramai neom:
    • sa exproprieze compania cum o vrea oamenii din zona
    • sa se extinda si re-extinda dupa bunul plac
    • Dati de cititi propunerea de lege ca sa va fie clar, e o lectura ce depaseste orice thriller. Daca nu au redactat-o cei de la Gold Corporation nu stiu cine a redactat-o
  • 4. Presa:
    • presa tace malc si difuzeaza reclame patetice pro-explorare Rosia Montana: cu oameni neajutorati care se dovedesc a fi cu totul altceva
    • putine televiziuni si ziare au ramas nemituite si neinfluientate astfel incat s-a ajuns la performanta ca protestul a 10.000 de suflete umane (i-am adunat de prin Bucuresti, Cluj ...) sa fie dat le TV mai putin decat cresterea preturilor la oua cu 0,01 lei. Am vorbit cu bunicii luni si ce sa vezi habar n-aveau de ce s-a intamplat.
Acuma despre cei de la Universitate. Sunt(em):
  • oameni instrutiti
  • cu job-uri cei mai multi dintre ei
  • foarte multi studenti
  • persoane cu copii
  • persoane cu responsabilitate si responsabilitati: rate, familie
  • persoane inventive, inovative
  • antreprenori
  • optimisti
  • pesimisti
  • din nou: TINERI!
  • oameni care aleg sa traiasca mai liber si libertin
  • persoane spotive
  • oameni cu bun simt
  • oameni care au avut puterea si sansa de a gandi mai mult decat restul
  • oameni ca cei care imi urmaresc blogul si ca cei a caror blog il urmaresc - stiu eu (si nu ma refer la cei care citesc blogul pentru ca asa e fisa postului, cu siguranta cu libertatea cam greu, cu ganditul nu ma bag ca nu stiu de ce sa am pacat)
  • or mai fi si altii, poate unii mai dubiosi dar mereu la un grup mare se mai aduna si unii care n-au ce cauta acolo

  • (Oamenii astia capabiili sa vada ca aceasta e o alta mare teapa aduca Romaniei si romanilor care va afecta toate generatiile inchipuibile de aici incolo sunt ridiculizati si numiti hipsteri. Prevad ca acest nume va deni unul cu conotatii pozitive. )
care vor:
  • sa se anuleze aberatia aia de lege
  • sa se retraga Gold Corporation si orice alta firma cu interese de-acolo , forever as zice
  • sa avem o presa libera, necorupta
  • de politicieni nu zic nimic
  • sa nu se mai intample la fel si cu gazele de sist ca ajungem sa mutilam toata tara

Personal vreau sa refuze statul proiectul, sa ajunga cazul in judecatorii unde trebuie. Zicea Moise Guran ca la Washington, acolo sa ajunga frate! Daca musai trebuie despagubiti desi tare ma indoiesc, pentru ca totul miroase putred si pun pariu ca actele existente , cele facute pe bune nu ii avantajeaza. Mai mult nu se poate respecta legislatia in vigoare deci guess what, proiect anulat si gata! Ok, daca e musai despagubiri, ii aruncam din tara, platim ca tampitii (tot astia ca iesim in strada ca noi platim taxe si avem joburi si nici nu lucram la negru), dar tot mai putin si mai putini decat daca am vinde tara pe degeaba.

N-am mai pus link-uri ca se gasesc suficiente, veti gasi si articole platite cu bani grei sau influientate ... , aici se va folosi discernamantul dupa caz.

Inca o rugaminte mai am: informati-va cunoscutii, cu mic cu mare, parinte, bunic, copil, vecin despre toate astea. Am descoperit ca pur si simplu ai nostri nu stiau. As Recomand si evititarea televizorului.

Toata saptamana de la 19:00 la Universitate!

luni, 13 mai 2013

Getting old and expensive

On Friday evening I had the ocassion of seeing URMA in a Accoustic Concert with orchestra. It was pretty nice, I especially liked the message/theme: to be aware of Bucharest's Architecture. Oh, yeah, the post title. One used to be all smiles and amiability, cheerfulness almost unconditioned. Now one barely keeps a minimum apparence to those one cares of. Oh, being cheap, young, with unlimited resources. How cheap can one be?

miercuri, 1 mai 2013

Celebrating 1st of May

Cum? va intrebati arzand de curiozitate sa vedeti ce planuri marete am avut de aceasta sarbatoare legala. Pai am decis sa lucrez astazi ca sa nu lucrez maine, ca sa facem livrarea.
Stai asa sa nu ma pripesc cu povestirea.

Plec de dimineata la o ora mai matinala decat de obicei, trafic ok, pe Fundeni ditamai accidentul cu o motocicleta facuta praf pe sensul opus. Dar in parcarea din fata birouului locuri cacalau cum n-am vazut eu niciodata.
Ajung la munca singura singurica - no internet connection. Colegu de la IT a lasat mail oficial daca avem vreo problema sa dam mail la adresa x@y.com. Pai daca am probleme cu netul cum ar veni, cum trimit mail? Ma rog, sun, vorbesc, solutiile se repeta dar rezolvarea nu apare cum ar veni, bun deci nu merge.
Intre timp aud niste fosnaituri prin open space, sa-mi stea inima, trebuia sa fiu singura la servici. 10 secunde panica, trag aer in piept si plec sa identific sursa fosnaiturilor. Colegul meu minunat. Eu: "Ce tare, lucrezi si tu astazi." El:"Credeam ca am gresit firma." Eu:"Pai azi nu se lucreaza" El:"Pai de ce nu mi-a spus nimeni" Eu cu explicatiile. He made my day, nu doar pentru ca mi-a confirmat ca nu merge netul si ca nu-s nebuna, dar a fost haios, tare.
Buuun, unde eram, ah, nu merge, bottom line: nu merge. Sa dau o tura pana acasa si sa ma intorc ca sa instalez un war nu fac asa ceva, daca plec dusa sunt.

Deci m-am dus. M-am dus direct intr-o groapa cu masina cu tot, trec de groapa injurand de nu ma puteam asculta, incepe masina sa faca ciudat br cr, trancanea si zdronganea - eram sigura ca o sa raman numai cu volanul si cu curul pe jos.

Trag cel mai pe dreapta cel mai aproape posibil: PANA, cu cauciuc taiat cu tot. Am 20 de secunde de panica timp in care ma injur cu un instructor pe o masina de scoala, cica sa inchid portiera ca eleva lui nu e in stare sa ma depaseasca asa. Ii arat un semn nedorit, cu mana, urlu o injuratura dupa el, il sun pe frate-miu care e mai mult suport moral. De fapt intreabarile de baza sunt daca e ok sa mai mut masina cativa metri fara consecinte asupra jantei si daca dupa ce schimb roata e ok sau tre sa mai verific ceva pana ajng in service. E ok. Ma apuc de schimbat roata in doru lelii, cam intr-o ora cred ca terminam si vine un taximetrist dragut sa ma ajute. Bravo lui , a terminat cam cu 45 de minute mai repede. Buun , sa se mentioneze ca eram ca un porc, plina de ulei de pe roata de rezerva si cu praf in unghii si-n urechi cred.

Pe drum ma opresc la un service, aleliua ca oamenii astia nu stiu ce e ala 1 May, Paste stiu dar 1 Mai nu stiu, sunt salvata. "Buna ziua, vreau si eu sa schimb cauciucul cu totul" "Pai sa vedem". Am vazut "Nu avem cauciucuri Tigar, avem numa' ...(PLM nu mai tin minte), si o sa-l schimbam pe cel din spate in fata ca sa fie la fel. Cam 3 milioane face", "Ce sa fie la fel? Ah uzura pe fata, Ah, bun". Cacat, n-am bani. De ce? Ca n-am auzit de independenta si cardul meu e la Bogdan. FUCK. "Bine va rog sa il faceti si o sa vina cineva cu banii."

Ma bate soarele in cap de ma ia dracu. Da' nici nu plec de langa masina, na , stau aici sa vad cum se face.


Ziua nu s-a incheiat dar sper ca peripetiile sa se fi incheiat si sa nu se intample mare lucru cat sterg praful. Funny enough nu ma simt nervoasa, ma simt doar putin batuta in cap de soare si recunoascatoarea ca sunt in one piece.


Sa aveti o zi de 1 Mai minunata! VOM MERGE

vineri, 12 aprilie 2013

Voi ce va doriti?


Am mai avut o incercare de a scrie un post pe tema asta, dar m-am aberat atata de m-am plictisit eu de mine ca pana la urma l-am aruncat in Trash.

Dar ca sa nu va privez de asa informatie o sa va spun versiunea scurta:

    "VREAU O CAPRA!"

O capra asezonata cu o casa fara etaj, intr-o zona de munte, cu livada generoasa. Rog seriozitate.

Melodia atasata si da, sunt niste capre in videoclip, nu va zic la ce secunda ca sa se bucure si inimile voastre de asa un cantec frumos!

O viata minunata va doresc!

duminică, 7 aprilie 2013

Inpiring people

Sambata asta am trecut in alta dimensiune - a fost o zi foarte insorita si placuta, izolata, s-a nimerit sa fie si weekend. Iar eu am petrecut cateva ore (trei) plimbandu-ma singura prin tineretului si centru vechi. Timpul asta cu mine, in care nu cunosteam pe nimeni nici in stanga nici in dreapta s-a dovedit a fi cel mai productiv si intens(pozitiv) din ultimile multe luni. Postul asta trebuia sa fie despre el, tipul din parc, care alerga si s-a oprit sa fac niste exercitii geniale. Nu insist cat de mult am balit si cum am ramas cu ochii cascati la fundul luui, la felul lui de a face exercitii, la cat de bine arata. O sa zic numai ca a trezit in mine o dorinta teribila de a face si eu la fel, de a-mi atinge limitele si de a fi o sursa de inspiratie pentru altii. As fi vrut sa merg la el sa-i spun cat de bine arata, ca ma inspira, ca e genial! CE sa mai, mi-a fost rusine si sa ma uit la el cand termina exercitiile, desi am stat minim 15 minute uitadu-ma la fundul sau minunat. Nici nu stiu cum arata la fata, cand se intorcea spre public ma uitam in cu totul alta parte ignorandu-l complet. Am fost un public dezastruos, nici un fel de incurajare, macar un zambet, nimic, ignoranta totala. Poza de-alaturi am facut-o pe sestache, shame on me. Daca se recunoaste careva sau isi recunoaste prietenul aici sa ii trasmita toate felicitarile din partea mea. One day I shall be him:
O sa imi staruie multa vreme omul asta in minte.

The jumpy guys, mai ceva ca-n filme faceau, promit!
Pleaca tipul, sarind un gard pe-acolo, nu ca to omul la promenada, imi lasa inima franta dar imi lasa si convingerea ca o sa fiu si eu in forma curand and I'll do my best... cand apar trei caini, boxeri, jucausi nevoie mare, huge cat casa (mai ales unul - cred ca era mai mult decat boxer). Unul s-a bucurat asa mult sa vada apa ca a alunecat si hop , in lac. A iesit ajutat de stapan si panicat , a fugit cat a fugit, s-a oprit langa un nenea asezat in iarba si a inceput sa mi ti se scuture blana. Fantastic a fost cand ala mare si-a luat viteza sa prinda o minge aruncata in apa, orice om in toate firea cat de masiv si teapan ar fi fost l-ar fi dat jos.

Inainte de a ajunge la protagonistii de mai sus , i-am vazut pe niste baieti cum faceau tumbe si tot felul de scheme in aer. Sa lesin ce frumos faceau. O poza prea putin relevanta, live erau impresionanti de-a dreptul.
In centrul vechi am intrat la Gregories si hop , sa-mi stea inima, dau de un om tot alb, picior peste picior, omul isi bea cafeaua. M-a salutat, i-am raspuns. O imagine inedita. Nu mi-a placut niciodata in mod deosebit de el cand sta el asa in centrul vechi inlemnit acolo, pe un pedestal pe dale, dar in cafenea asaaa... nonsalant, e altfel. Am vrut sa il rog sa facem o poza, sigur ar fi vrut, face poze cu toata lumea, pentru 1 leu, 2,5. Mi-a fost rusine, nu m-am putut aduna, mi-am luat sucul de portocale si l-am ignorat, complet. Cred ca m-am stricat, nu inteleg de ce imi lipseste curajul sa le spun oamenilor ca sunt haiosi, ca sunt faini, ca sunt buni, ca ma inspira. Da , stiu , poate e normal ca nu ii cunosc, dar uneori stiu deja ca vor reactiona bine si poate uneori au nevoie, iar eu sunt adult, mai mult, mereu am transmis ce simt, mai ales daca erau lucruri de bine. But enough about me. Ah, nenea alb din centrul vechi de care vorbeam:


E luata fix de-aici.
Iar duminica am fost la Cityclette si am facut un drive test. Bogdan e mort dupa ei, mie imi plac, dar mi se pare ca bicicletele pe care le promoveaza nu prea se potrivesc cu terenul endurro de care avem noi parte. On the other hand they're doing a great job, macar ca nu promoveaza motoare si masini. Don't get me wrong: I loved it, deja ma visam ca plec cu bicicleta aia acasa si sunt eu toata heapster and eco and sexy and in shape, dar cand am inceput sa ma gandesc la aspectele practice (cum urc bordurile si cum o controlez cand vine o masina cu 100 la ora de nicaieri, plus caini - nu cu o suta la ora, dar 100 la numar) mi-a cam venit lehamitea.
Talking about inspiring, sa nu va zic eu chiar nimic despre frumoasele mele care au supravietui frigului asta. Le-am plantat de-acum o luna si au facut fata cu brio. Sper sa treca cu bine si de astea doua zile care urmeaza. Way to go girls!!!


Astea fiind spuse ... bine bine nu inchei fara sa va spun ca vineri seara am mancat cel mai bun tort de pe planeta.

Only one desire. That's left in me. I want the whole damn world. To come dance with me. faceti un efort si vizionati, daca simtti ca v-ati pierdut timpul vin io si va recuperez cele 5 minute, by doing whatever you're doing.

Enjoy!

miercuri, 3 aprilie 2013

M-am lasat de fumat!



Nu nu eram fumatoare. Ok, sa zicem ca eram, ocazional - cu ocazia unor petreceri, in medie, cam o data la 6 luni fumam o tigara sau doua. Nu stiu cum se numara dar nu ma consider fumatoare. N-am tigari in casa,nu "consum" si nu simt nevoia nici cand ma enervez, nici cand sunt bucuroasa, nici cand nu stiu ce sa fac, nici cand ies la "socializat".
Eh, cu toate astea am simtit o nevoie crunta sa ma las de fumat. Desigur, da , am renuntat la cele trei tigari pe an, that's a start :).

De pe 31 Dec anul trecut n-am mai intrat in nici un local unde se fumeaza!

Ultima data, adica pe 30 Dec anul trecut, am mers cu niste prieteni intr-o cafenea/pub in Piatra Neamt. Scopul era sa stam la un ceai, la o bere, la o sueta. Ne vazuseram si cu o zi inainte, si cu o zi dupa, nu era un eveniment special altul decat sa omoram timpul in mod placut si o 1/2h din viata acelei zile sa o petrecem impreuna. Am platit pentru acea 1/2h cu varf si-ndesat. Am plecat in lacrimi de la fum, cu gatul inflamat si dureros (poate eram si putin racita, dar smog-ul de-acolo n-a ajutat). Toate hainele, de iarna de altfel, imbacsite, parul meu proaspat spalat mirosea a canal. Sa nu insist asupra faptului ca am vrut sa imi comand un al doilea ceai si mi s-a spus ca nu mai au voie sa serveasca ceaiuri dupa orele 19:00? wtf??? Aveam o singura haina groasa cu mine, nu se punea problema sa o spal, poate s-ar fi uscat pana se termina vacanta. At the end of the day eram un ghemotoc de frustrare si confuzenie, cu o decizie, impulsiva poate.

Si mi-a reusit! Au fost cateva situatii mai challenging dar le-am facut fata cu brio. Unul a fost cand a trebuit sa scot fosta echipa in oras. Ce sa facem, ce sa facem: am dus pe tot poporul cu mic cu mare la o ceainarie, atmosfera placuta, serveau si bere si cocktail-uri, am avut cameruta noastra.
Am vrut sa ies cu fetili si le-am rugat muuuult de tot sa mearga si in alte locuri decat in club, au fost tare dragute si intelegatoare.
Am evitat orice contact social care implica iesitul in localuri, e drept ca perioada asta mi-a fost mai usor ca niciodata sa refuz.

Iar acusa s-au deschis terasele si la terase merg! Nu vreau sa exagerez nici cu terasele, vezi neservitul ceaiului dupa orele 19:oo, dar one little step at a time.


Conteniti cu laudele despre ce buna sunt eu si cum imi reuseste mie dieta smoke free - sau mai bine smoke in cantitati industriale free. Deci, nicio lauda, faptul ca mi-a iesit it's a reward enough. Noch etwas: daca reuseste cineva sa ma corupa, which wouldn't be all that impossible, stiu deja ca o sa ma supar destul de rau si o sa gasesc mereu scuze sa mai ies cu persoana respectiva.


Muzica anyone? So soll es sein so soll es bleiben so hab ich es mir gewuenscht genauso ist es gut