Inpiring people

Sambata asta am trecut in alta dimensiune - a fost o zi foarte insorita si placuta, izolata, s-a nimerit sa fie si weekend. Iar eu am petrecut cateva ore (trei) plimbandu-ma singura prin tineretului si centru vechi. Timpul asta cu mine, in care nu cunosteam pe nimeni nici in stanga nici in dreapta s-a dovedit a fi cel mai productiv si intens(pozitiv) din ultimile multe luni. Postul asta trebuia sa fie despre el, tipul din parc, care alerga si s-a oprit sa fac niste exercitii geniale. Nu insist cat de mult am balit si cum am ramas cu ochii cascati la fundul luui, la felul lui de a face exercitii, la cat de bine arata. O sa zic numai ca a trezit in mine o dorinta teribila de a face si eu la fel, de a-mi atinge limitele si de a fi o sursa de inspiratie pentru altii. As fi vrut sa merg la el sa-i spun cat de bine arata, ca ma inspira, ca e genial! CE sa mai, mi-a fost rusine si sa ma uit la el cand termina exercitiile, desi am stat minim 15 minute uitadu-ma la fundul sau minunat. Nici nu stiu cum arata la fata, cand se intorcea spre public ma uitam in cu totul alta parte ignorandu-l complet. Am fost un public dezastruos, nici un fel de incurajare, macar un zambet, nimic, ignoranta totala. Poza de-alaturi am facut-o pe sestache, shame on me. Daca se recunoaste careva sau isi recunoaste prietenul aici sa ii trasmita toate felicitarile din partea mea. One day I shall be him:

O sa imi staruie multa vreme omul asta in minte.

The jumpy guys, mai ceva ca-n filme faceau, promit!

Pleaca tipul, sarind un gard pe-acolo, nu ca to omul la promenada, imi lasa inima franta dar imi lasa si convingerea ca o sa fiu si eu in forma curand and I'll do my best... cand apar trei caini, boxeri, jucausi nevoie mare, huge cat casa (mai ales unul - cred ca era mai mult decat boxer). Unul s-a bucurat asa mult sa vada apa ca a alunecat si hop , in lac. A iesit ajutat de stapan si panicat , a fugit cat a fugit, s-a oprit langa un nenea asezat in iarba si a inceput sa mi ti se scuture blana. Fantastic a fost cand ala mare si-a luat viteza sa prinda o minge aruncata in apa, orice om in toate firea cat de masiv si teapan ar fi fost l-ar fi dat jos. Inainte de a ajunge la protagonistii de mai sus , i-am vazut pe niste baieti cum faceau tumbe si tot felul de scheme in aer. Sa lesin ce frumos faceau. O poza prea putin relevanta, live erau impresionanti de-a dreptul.

In centrul vechi am intrat la Gregories si hop , sa-mi stea inima, dau de un om tot alb, picior peste picior, omul isi bea cafeaua. M-a salutat, i-am raspuns. O imagine inedita. Nu mi-a placut niciodata in mod deosebit de el cand sta el asa in centrul vechi inlemnit acolo, pe un pedestal pe dale, dar in cafenea asaaa... nonsalant, e altfel. Am vrut sa il rog sa facem o poza, sigur ar fi vrut, face poze cu toata lumea, pentru 1 leu, 2,5. Mi-a fost rusine, nu m-am putut aduna, mi-am luat sucul de portocale si l-am ignorat, complet. Cred ca m-am stricat, nu inteleg de ce imi lipseste curajul sa le spun oamenilor ca sunt haiosi, ca sunt faini, ca sunt buni, ca ma inspira. Da , stiu , poate e normal ca nu ii cunosc, dar uneori stiu deja ca vor reactiona bine si poate uneori au nevoie, iar eu sunt adult, mai mult, mereu am transmis ce simt, mai ales daca erau lucruri de bine. But enough about me. Ah, nenea alb din centrul vechi de care vorbeam:

E luata fix de-aici.

Iar duminica am fost la Cityclette si am facut un drive test. Bogdan e mort dupa ei, mie imi plac, dar mi se pare ca bicicletele pe care le promoveaza nu prea se potrivesc cu terenul endurro de care avem noi parte. On the other hand they're doing a great job, macar ca nu promoveaza motoare si masini. Don't get me wrong: I loved it, deja ma visam ca plec cu bicicleta aia acasa si sunt eu toata heapster and eco and sexy and in shape, dar cand am inceput sa ma gandesc la aspectele practice (cum urc bordurile si cum o controlez cand vine o masina cu 100 la ora de nicaieri, plus caini - nu cu o suta la ora, dar 100 la numar) mi-a cam venit lehamitea.

Talking about inspiring, sa nu va zic eu chiar nimic despre frumoasele mele care au supravietui frigului asta. Le-am plantat de-acum o luna si au facut fata cu brio. Sper sa treca cu bine si de astea doua zile care urmeaza. Way to go girls!!!

Astea fiind spuse ... bine bine nu inchei fara sa va spun ca vineri seara am mancat cel mai bun tort de pe planeta.

Only one desire. That's left in me. I want the whole damn world. To come dance with me. faceti un efort si vizionati, daca simtti ca v-ati pierdut timpul vin io si va recuperez cele 5 minute, by doing whatever you're doing.

Enjoy!