Getting Older

Domn’le, daca-mi zicea cineva acum trei ani – sa zicem – ca o sa ma schimb in halul asta – si nu in bine, as fi zis ca-i rau intentionat, frustrat, invidios. Nu ma consider(am) aeriana, desi dansam de rupeam pamantul si ma distram poate mai bine decat toti la un loc, beam numai apa si stiam tot timpul ce se-ntampla. Eeec, numai e cazul. In ultimile saptamani am ciocnit masina (de alta), am spart lucruri, am cumparat bilete de la patisserie(pe asta o stiti), am sunat alte persoane decat cele pe care intentionam, era sa dau foc la casa, am sters registri de windows fara sa vreau(asta se-ntampla fix cand eram f atenta sa nu sterg ce nu trebuie sip ac, i-am dat cu delete-ul), m-am ars. Dintre toate cel mai tare imi place cand raman pironita cu privirea pe vanzatoare, care, saraca, mi-a dat rest, mi-a dat bon , produse, da’ eu tot mai stau acolo. Ea isi vede de treaba, eu tot acolo, astept. “Gata” mi se adreseaza timida. EU:“AA, da, normal ca gata.”
Iar per total sunt hiper ineficienta, din fericire nu in comparatie cu ceilalti ci cu felul in care obisnuiam sa fiu.
Cat e gluma-I panorama, dar cred ca o sa incep tratament ceva, if this is what it takes sa nu omor lumea in jurul meu. La o adica mai bine ma otravesc eu, no?